Branzeturi cum se cuVin – prima mea participare

Am avut – nici nu stiu cum sa-i spun ca sa nu sune a sablon – placerea de a fi invitat la unul dintre evenimentele organizate de Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro. si care-mi faceau cu ochiul de ceva vreme: degustarea unor asocieri de feluri de branza cu soiuri de vinuri. Am tot vazut pe la Daniel episoade din seria Branzeturi cum se cuVin si mi-au placut. M-am miscat repede, mi-am facut blog, am avut norocul sa fiu bagat imediat in seama si am spus, convins, un “Sigur ca da, cum sa nu vin?” cand am primit invitatia.
Asa c-am ajuns la Casa Ghincea, gazda evenimentului, acolo unde am degustat branzeturile Delaco in asociere cu vinurile Samburesti.

Dupa scurta si clasica perioada de tatonare, saluturi si facut poze – c-asa e la evenimentele bloggerilor, se fac poze incontinuu -, ne-am pus pe treaba.


Senzatiile gustative ne-au fost anticipate si povestite de Narcis Neagoe, care ne-a explicat cum sta treaba cu vinurile, si Alin Sintimbrean – el ne-a spus cum e cu branza si de ce a ales asocierea cu vinul respectiv. Ambii au raspuns si intrebarilor celor din sala, au fost destul de multi curiosi. As fi pus si eu intrebari, doar ca, de data asta, am fost prea ocupat sa scriu. Nu beau vin de mult timp, nu stiu mare lucru despre asta, totul e nou pentru mine si vreau sa strang cat mai multa informatie, asa ca am notat intr-una, cam tot ce prindeam din explicatiile lui Narcis si ale lui Alin. Sper sa ma mai cheme – pe viitor voi avea si intrebari.

Experienta a inceput cu o scurta poveste a lui Narcis despre vinurile de la Samburesti – am aflat, intre altele, ca Cabernetul produs aici era vinul preferat al lui Stalin.
Au urmat cateva detalii despre “vinurile de lume noua” – adica vinurile de consum, care nu sunt lasate sa se invecheasca. Am retinut ca la un vin rosu urmarim taninul – iar daca nu are suficient, il putem potenta printr-o asociere cu nuci -, in timp ce la vinurile albe ne intereseaza in principal aciditatea. Si ca sunt 5 elemente principale care definesc un vin:

  • culoarea
  • corpul
  • echilibrul
  • alcoolul
  • post-gustul

Apoi, din cateva cuvinte, am retinut criteriul esential de care trebuie sa tinem cont cand vorbim de savurat vin: ne place sau nu ne place – chestie de gust. Este ok teoria, e foarte bine sa o cunoastem, insa faptul ca stim cum se face un vin, care-s procesele prin care trece si cu ce merge asociat sau la ce temperatura trebuie sa fie servit nu ne poate face sa ne si placa vinul respectiv.

Am inceput in ordinea pe care o credeam si eu fireasca si care este destul de intuitiva: vinurile albe, apoi cele rosii – vinurile usoare, apoi cele corpolente – vinurile cu aciditate, care te fac sa intri repede in priza, apoi cele care te domolesc.

Sauvignon Blanc si Mozzarella Delaco cu busuioc

In discutiile trecute pe care le-am avut cu Alin, cand ii spuneam ca eu nu am baut vin alb pana acum, am fost asigurat ca, in asocierea potrivita si prezentat corect, imi va placea.

Despre Sauvignon-ul Blanc am aflat ca este un vin extrem de fructat, cu arome florale care pot ajunge pana la arome de fructe grele. Suna sofisticat, mai ales ca apoi ni s-a spus – si asa e – ca mirosul initial este cel de pipi de pisica.

Se serveste rece, in jur de 6-8 grade. Iar la aproximativ jumatate de minut dupa ce rotim vinul in pahar, mirosul se schimba si chiar ajunge la unul floral. Luam o gura, rotim din nou si mirosul devine intens, duce spre fructe, spre agrise.

Asocierea cu mozzarella, o branza framantata, neutra ca gust, nu schimba gustul vinului si nici pe al branzei. Intervine putin, aici, busuiocul – si-si face treaba bine.

Chardonnay si Havarti Delaco D’Exceptie cu felii de para

Chardonnay-ul nu are o aroma foarte pregnanta, aroma este obtinuta prin tehnologie, in perioada de fermentatie, si vine in principal din cele doua surse de pastrare: butoaiele de lemn si inox.

Se serveste, si el, rece, altfel aciditatea mare il face deranjant pentru stomac.
Trebuie sa fie stralucitor in pahar – atunci stim ca are o aciditate potrivita. Intr-o combinatie dulce i se potenteaza aroma dulceaga, insa poate parea sec si corpolent daca-l asociem cu ceva sarat.

Havarti este o branza daneza facuta din lapte de vaca. Este grasa, foarte usor sarata, maturata scurt si cere un vin cu aciditate. Este semimoale, lucru care, la randul sau, cere un vin usor acid. Combinatia cu bucati de para dulce a fost excelenta.

Daca as fi avut mai multa incredere in gusturile mele cu privire la vinul alb, ar fi fost combinatia castigatoare a serii.

Roze si Cascaval Sofia cu covrigei

Despre Roze – din nou un vin cu care nu am interactionat pana acum – am aflat ca trebuie baut in anul in care a fost facut; poate fi ok si in al doilea an, in al treilea deja nu isi mai are sensul. Cautam culoarea – poate fi roz pur sau in nuante de foi de ceapa ori somon -, aciditatea si aromele de fruct.

Mirosul intereseaza mai putin, nu este foarte intens. Din punctul asta de vedere se aseamana mai degraba cu Chardonnayul, nu cu Sauvignonul.

Il servim rece.

Cascavalul este o branza cu dubla maturare si, la fel ca Mozzarella, e obtinuta prin framantare. In cazul ambelor, ca sa ne convingem ca avem produse bune, trebuie ca atunci cand le rupem sa obtinem fasii, sa se desprinda. Nu pot explica mai bine, pentru mine asta a fost mereu comparatia pe care am facut-o cand voiam sa exemplific ce-nseamna sa desprinzi ceva in fasii: cam cum se desface o bucata buna de mozzarella sau de cascaval.

Etapele prin care trece cascavalul sunt: prima maturare, feliat, framantat, oparit, a doua maturare.

Am inteles ca se da o mica batalie pe el, e dorit de multe popoare din balcani: sarbii, aromanii, romanii, turcii, toti l-ar vrea in patrimoniul lor.

A fost o asociere neutra, de siguranta. M-a impresionat cel mai putin, probabil si din cauza faptului ca ma asteptam sa se intample asa – mereu am privit vinul rose cu o oarecare neincredere.

Pauza tehnica

Au aparut, plecand de la ce se vorbea in sala, discutii despre doua legende urbane: vinul facut din pastile si branza facuta fara lapte.
Mi-a placut ca atat Narcis, cat si Alin, le-au demontat foarte usor. Narcis a povestit despre cum chimia este mai scumpa decat fructul si nu este rentabil sa faci alcool in laboratoare, in timp ce Alin a spus transant ceea ce e general valabil: daca-ti cumperi un kilogram cu 6 lei, sa nu te-astepti sa fie branza. Practic – si aia am spus si eu deja aici si-o sa mai spun – trebuie sa cumparam produse despre care stim ca sunt bune, chiar daca uneori calitatea costa. Insa investim in placerile noastre, merita pe deplin.

Merlot si Maasdam Delaco D’Exceptie cu mere si nuci

Treaba e simpla aici: Merlot-ul de Samburesti este, din ce am baut pana acum, vinul meu preferat. L-am descoperit acum vreo 2 luni, mi-a placut, am revenit la el cu mare drag.

Merlot-ul si Cabernet-ul sunt soiuri de Bordeaux; Merlot-ul are o perioada de coacere mai mica. Am aflat ca este o problema cu perioada ploilor, fapt care a dus la diferentierea lor: daca ploua atunci cand se culeg strugurii pentru Merlot, scapa Cabernet-ul, iar daca e invers, atunci e mai bun Merlot-ul.

Are aroma de gem de capsuni – probabil de-aia a devenit atat de usor vinul meu preferat. Nu mi-am dat insa seama de asta pana aseara, cand a spus-o Narcis. Pentru ca citisem despre asta, stiam de aromele de pruna si ciocolata – ce-i drept, se simt si ele, insa cea de gem de capsuni mi s-a parut aseara cea mai puternica. Rezista pana la 5-6 ani si se serveste la 12-14 grade.

Merlot-ul este cel mai “accesibil” vin rosu, se potriveste si celor care vor un vin mai putin corpolent, dar si celor care prefera unul aspru, foarte sec. Iar la mancare se potriveste alaturi de carne grasa, mancaruri satioase.

Maasdam-ul este varianta mai accesibila a Emmentaler-ului, din lapte de vaca, putin mai dulce si nu foarte grasa.
Nu este o branza spectaculoasa, mi s-a parut neutra iar combinatia – tot una de siguranta. Plusul a venit de la nuci. Am votat-o combinatia serii – cred ca si eu am jucat la siguranta aici, pentru ca a fost vinul care mi-a placut cel mai mult. Caci in materie de branza, urmeaza…

Cabernet Sauvignon si Cheddar Delaco D’Exceptie cu reductie de balsamic, nuci si piper

Cabernet-ul Sauvignon este mandria Samburestiului.

Prezentarea combinatiei a fost cea mai succinta – probabil pentru ca n-ai multe de spus despre cele mai bune produse ale serii.

Am aflat despre Cabernet ca merge, si el, alaturat produselor grase. Exemplele au fost micii si ceafa de porc – mi-au fost confirmate convingerile ca noi, in Oltenia, n-avem o bucatarie foarte specifica sau sofisticata. Nu-i vorba ca nu-mi plac, dar micilor le-as asocia mai degraba o bere aspra, amaruie si rece, de suflet, decat un vin servit la 12 grade. In schimb, Cabernetul asta l-as pune oricand langa mancaruri care contin ceapa caramelizata sau legume lasate la cuptor, carne frageda combinata cu sosuri contrastante, de cirese amare sau zest de lamaie flambat in coniac. La asta ma gandesc, la mancaruri gatite si facute cu pasiune.

Cheddarul este branza britanica de baza, grasa si cu tendinta de a se topi in gura, facuta din lapte de vaca. Eu o folosesc mult la gatit, merge in combinatie cu cartofi, cu carne de pui sau sandvisuri calde. Merge in multe feluri, aseara a fost excelenta impreuna cu crema de otet balsamic pusa pe deasupra. Desi as asemana-o la consistenta cu Pecorino, se poate folosi cu succes si acolo unde merge bine Parmezanul. As fi pus mai mult piper si-as fi vazut perfectiunea intr-un bol mic cu ulei de masline adaugat langa platou, aseara.

Dac-ar fi sa rezum si pentru ca-mi sta mintea la glume despre fotbal, as spune ca vinul rosu a fost driblingul fin, cheddarul a fost pasa de gol iar din combinatia lor a iesit golul victoriei. Dat in minutul 93, din offside – prietenii mei stiu ca aveam o obsesie cu asta in trecut.

Concluziile serii

Mi-a placut, ma mai duc.

A fost organizat si un concurs: fiecare dintre noi a trebuit sa voteze combinatia care l-a impresionat cel mai mult. 1, 2, 3, 4 sau 5 din cele povestite mai sus. Si pentru fiecare combinatie a fost extras un castigator dintre cei care au votat-o.
Am castigat la preferinta mea, combinatia 4 – Merlot cu Maasdam, mar si nuca – si am plecat acasa cu o sticla de Merlot Samburesti si o bucata de Maasdam Delaco D’ExceptieDaniel mi-a spus ca asa se-ntampla mereu, exista minim un castigator din randul celor care sunt la prima participare. Asa ca voi incerca sa fac in asa fel incat si data viitoare sa debutez din nou (ziceam mai sus ceva despre glumele legate de fotbal).

Am facut si poza de grup, apoi am incheiat o seara reusita.

Am notat mult – si articolul mi-a iesit mare
“Da-mi ba branza!”
Degustatorii

 

2 thoughts on “Branzeturi cum se cuVin – prima mea participare”

  1. Pingback: Risotto cu ciuperci si rosii uscate la soare – Fuga in bucatarie

  2. Pingback: Spaghetti alla carbonara – Fuga in bucatarie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *